Friday, 27 February 2009

Comedii de gagici




Dragi baieti daca aveti prietene si (vroiam sa zic cu ocazia Vallentine's Day or some shit da' slava Cerului a trecut) vreti sa va rupeti de la gura o iesire la bere sau vreun meci din Liga Campionilor si sa le faceti pe plac femeilor vizionand imbratisati vreun film la alegerea lor, aveti grija sa nu aleaga Bride Wars, nu de alta da' dupa o ora jumate de urmarit pregatiri dragalashe de nunta, sa nu va treziti cu vreo criza de genul "voi muri fata batrana", "vreau sa imi cunosti familia", "nu ma mai iubesti", "de ce nu ma mai iubesti", "m-ai iubit vreodata" etc etc etc
Bine nu generalizez insa oricum filmul este atat de gretos de dulce si atat de neverosimil, incat numai cele doua protagoniste simpatice il mai salveaza de la diabet total. Kate Hudson, cu eterna freza a' lu' muma-sa si Anne Hathaway, care mi-a facut pofta sa o vad in Rachel Getting Married acuma, numa sa constat daca chiar e in stare de roluri profunde sau e doar un chip frumos, extrem de frumos, nemaipomenit de frumos.
Pe scurt doua prietene din copilarie care imparteau acelasi vis, de a-si face nuntile intr-un decor fastuos la Plaza Hotel, se gasesc in situatia de a fi fost cerute in acelasi timp de neveste si mai mult, de a fi nevoite sa imparta aceiasi data a nuntii in decorul mai sus mentionat. Ceea ce parea a fi o prietenie perfecta se transforma rapid in cea mai a dracu' rivalitate cand tinerele incearca se se excluda una pe cealalta din peisajul nuntii de la Plaza. Nah. Cam asta.
Mai bine va uitati la Marley and Me.

Wednesday, 25 February 2009

Hip-hip-horay pentru Leo DiCaprio



Mi-amintesc cand aveam 13 ani si evident aveam camera tapetata cu poze shi postere, vreo doua agende in care imi lipisem orice articol gaseam in presa, shi colectie de casete video cu filmele lui Leo trase de pe teve. Evident si acum stiu toata biografia pe de rost. Imi amintesc ca nu reuseam sa plang la Titanic, ca am fost in sala la premiera premierelor la Cinema Scala la The Beach, sau la Patria la Omul cu Masca de Fier. Da' fuse si se duse.
Acum dupa 10 ani, constat cu fericire ca Leonardo DiCaprio a inceput sa faca FILME. Nu, nu am vazut inca The Gangs of New York si nici nu prea ma atrage gandul. Dar am reusit sa vad alte cateva filme care ma fac sa cred ca in sfarsit incepe sa arate si sa joace ca un barbat, adica ma refer la The Departed si Blood Diamond si sper sa vad Revolutionary Road in curand. Mi-a placut The Departed suficient de mult incat sa il vad de doua ori (!!!), atunci cand l-am vazut nu stiam cum se numeste sau cine l-a facut, si mai ales n-am stiut ca a fost considerat filmul anului 2006.
DiCaprio face in ultima vreme personaje temperamentale, energice, suficient de enigmatice si fermecatoare incat sa merite efortul sa privesti orice film face. Abia astept sa prinda personajul vietzii lui si sa il vad si pe el pe la Oscaruri. Eu cred ca e doar o chestiune de timp. Atata timp cat nu o ia pe "traiectoria Brad Pitt" eu zic ca are toate sansele, acuma la 34 de ani sa devina si el actor.

Alt film cu Brad Pitt


The curious case of Benjamin Button, este, din pacate, un alt film cu Brad Pitt, adica tot ceva in genul Meet Joe Black, Legends of the Fall etc, numa ca e ceva mai scump si cativa actori in jurul lui chiar joaca bine.
De ceeeee s-a apucat Fincher de filme d-astea romanticeeee, cand isi facuse deja o imagine dark si violenta si reusise sa scoata altceva mai bun din Brad Pitt decat privirea aia de ied inainte de taiere si paru blond in ochi? Cine a vazut Seven sau Fight Club stie ce vreau sa zic. Si nu inteleg de ce acelasi Brad Pitt s-ar intoarce la roluri d-astea de imagine dupa ce a reusit cateva personaje asa de bune (personajul meu preferat ramane cel din Snatch, da nici Seven n-a fost rau) si filme asa bune, chiar de Oscar (vezi Babel sau chiar Ocean's).
In fine, sa nu demoralizez populatia... recomand sa vedeti filmul asta ca sa va destindeti, sa le vedeti pe omniprezenta Cate Blanchett (foarte gratioasa si incantatoare) sau pe Tilda Swinton (despre care am numai cuvinte de lauda in general) sau pe actrita de culoare (imi scapa numele...care a fost nominalizata pentru rol secundar si juca pe mama adoptiva a personajului), pentru a admira niste efecte speciale cu totul speciale si in general o poveste originala, simpatica, relaxanta, luuungaaaa... dar care reuseste sa te tina spectator pana la capat.
Interesant e ca dupa ce vezi filmul ai tendinta sa zici "uau" si dupa aia stai sa analizezi scaparile din poveste si de interpretare. Probabil asta au gandit si criticii cand s-au grabit sa il nominalizeze peste tot apoi si-au dat seama ca sunt multe filme mai bune care meritau distinctia.
Oricum de vazut.

Monday, 23 February 2009

Exista si filme indiene misto

Da-s facute de englezi.

Sincer nu ma gandeam sa vad un film jumate vorbit in indiana sa ia Oscarul pentru filmul anului 2008. Bine asta ca asta, da' sa si fie un film in care se danseaza in stilul ala indian arhicunoscut de tembel taman la final care ia Oscarul 2008 deja e prea mult. E slab pentru distinctia asta, DAR e un film care a reusit sa ma impresioneze aproape la fel de mult ca Pursuit of Happyness, deci este un risc ridicat de boceala si vazut viatza in culori mult mai frumoase dupa. Este un film de gagici. Este un film care fie va fi adorat in India, fie va fi interzis (da' cre ca va fi prima varianta, tre sa fii prost sa nu iti creasca pipota dupa un asemenea succes). Este un film EXTREM de fain regizat (ma asteptam la asta din partea omului care ne-a adus Trainspotting), cu niste cadre superbe. Are un scenariu absolut meserias din perspectiva planurilor narative: trei planuri care se unesc inaintea scenei finale cheie. Dupa parerea mea scenariul este clar daca nu de Oscar, macar de ceva premiu de gen, fiindca este foarte interesant gandita abordarea povestii.
Daca ar fi fost povestita normal, cronologic, si regizorul nu ar fi fost Danny Boyle, ar fi fost probabil un mare succes al Bollywoodului si atat. Practic artificiul asta a salvat tot. Dupa parerea mea.

Nu vad de ce interpreta Latikai (scapa numele) a fost nominalizata la BAFTA (nush daca a si castigat Globul de Aur) pentru interpretare. Ca sa citez niste prieteni "a retard could train a monkey to do that". Mai degraba trebuiau interpretii micutzi ai personajelor principale sa primeasca ceva onoruri pentru ce au reusit. Au fost cu mult mai impresionanti.
Baiatul care il interpreteaza pe Jamal iarasi joaca foarte convingator, face un personaj asa de credibil, genul de personaj care te atrage imediat de partea lui si te face sa ii tii in continuu pumnii. Nush de ce ma gandesc la Gladiatorul tot din perspectiva felului in care personajul principal castiga publicul (si din film si de dincolo de el). Practic avem un "erou" care face extrem de multe sacrificii si pierde tot ca sa o ia de la capat, animat fiind de un singur lucru care i-ar linisti spiritul. Razbunarea in cazul gladiatorului, si o gagica in cazul lui Jamal.
OK deci un scurt rezumat, pe care oricum il poti deduce din trailer (sa vad daca imi dau seama cum sa il atasez si pe-ala) ar fi urmatorul: in culisele concursului "Vrei sa fii miliardar" varianta indiana (apropo daca dupa filmu' asta nu dau astia drumu' din nou la concurs la noi, sunt cei mai fraeri:) ), un tanar este batut si interogat de politistii suspiciosi ca baiatul, despre care se stia ca provine din slums, din lumea mizera a cersetorilor, borfasilor si muritorilor de foame din Mumbay, a ajuns la marea intrebare finala in urma unor scamatorii. Cu ocazia interogatoriului aflam inca doua chestii interesante: cum a ajuns el la intrebarea finala, si povestea vietzii tanarului nostru, data ca explicatie pentru succesul lui din concurs. Practic ce incerca el sa dovedeasca este ca fiecare intrebare isi avea raspunsul in detalii din momente cheie din viata lui zbuciumata si plina de mizerie. Motivul pentru care el se afla la concurs este unul cat se poate de sincer si naiv, si nu trebuie sa fie deconspirat macar aici.
Pentru ca trailerul sucks, titlul sucks, si uite asa nu mai ramane nimic de dezvaluit din film. Practic stim de la inceput ca o sa se termine bine. Ce dreq, ati mai vazut film indian sa se termine prost?...
Mie mi-a placut, am stat 6 ore sa il vad (stiu, filmul are numai 2) din motive tehnice. Daca nu sunteti genul de oameni care sa stea 2 ore lipiti de un scaun la cinema, si vreti sa mai si comentati/fumati o tigara/puneti pe pauza/etc, recomand totusi sa nu stati sa descarcati decat daca sunteti binecuvantati cu viteze de d/load mare. Altfel, eu recomand cu incredere http://www.ovguide.com/ unde se pot vedea online.