Friday 4 September 2009

Cateva filme misto si cateva filme rusinoase

Dupa o pauza de scris, revin trecand in revista cateva filme pe care le-am vazut in ultima luna si pe care as vrea sa le mentionez. Incep cu alea bune:

There will be blood --- recunosc ca l-am vazut la recomandarea lu' domnu' Cristean si nu din proprie initiativa, pe scurt am vrut sa vad daca chiar a meritat lauda criticilor, si nu pot decat sa le dau tuturor dreptate. Daniel Day Lewis rupe gura tuturor scepticilor (cum eram si eu, mie nu mi-a prea spus nimic acest individ pana acum) cu o interpretare cum scrie in cartea cu lectii pentru actori geniali, scenariul exceptional te tine cu ochii cat cepele de la inceput (daca nu ma insel, primele 20 min ale filmului sunt mute, nicio replica, nu imi amintesc sa fie nici macar muzica) si intreg tabloul mie una imi aminteste de stilul romanelor interbelice ale scriitorilor nostri, adica realismul dur, naturalismul frust, intunecat, violent, axat pe analiza de personaje. Toata stima.

Alpha Dog --- l-am ravazut ieri, il vazusem cand a aparut, imi amintesc ca eram intr-un cadru feminin, un fel de petrecere in pijamale, mai o barfa mai un hi-hi-hi si am zis sa vedem citez "un film usor, cu Justin Timberlake". Nu a fost ceea ce ne-am asteptat, evident. Ramane unul din filmele mele preferate dintotdeauna, cu un scenariu bazat pe fapte reale, fara happy end, cu personaje excelente, cu o Sharon Stone cum n-ati mai vazut-o, cu un Bruce Willis cum nu l-ati mai vazut si mai ales cu idolul puberelor Timberlake intr-o interpretare neasteptat de reusita, atat cat i-a permis scenariul si experienta lui actoriceasca, care este sublima dar lipseste cu desavarsire. Un film despre ce fac copiii de bani gata ai Californiei cand se plictisesc si ce complicatii tragice atrag asupra lor si mai ales asupra celor nevinovati.

Anchorman --- mie imi place Will Ferrell si gata, mi se pare cel mai talentat actor de comedie din generatia lui, are un stil aparte de personaj si filme scrise parca special pentru el, iar asta mi s-a parut cea mai reusita situatie. E o comedie absurda, care nu trebuie luata in serios sau luata la puricat fiindca ar fi desfiintata ci luata ca atare. Delicioasa mi se pare aparitia aproape cameo a altor actori simpatici precum Tim Robbins, Vince Vaughn, Seth Roegen, a aluia brunet din fratii Wilson (mereu ii confund) dar mai ales a lui Ben Stiller ("como estas, biatches?"). De vazut pentru relaxare si amuzament intr-o zi ploioasa.

Me, myself and Irene --- alta comedie absurda pe care am declarat-o preferata mea dintre cele facute de fratii Farrelly (There's Something about Mary, Kingpin, Dumb and Dumber). Desi Jim Carrey nu m-a amuzat niciodata sub nicio forma posibila, aici in rolul politistului tantalau dar cu inima de aur, care refuza sa creada ca cei trei baieti ai sotiei sale, negrii precum crema de ghete, nu sunt ai lui, si care din cand in cand se transforma intr-un alter ego nesimtit, afemeiat si pus pe scandal, m-a spart de ras pur si simplu. De vazut oricand.

Seria Die Hard --- pai mai exista cineva pe planeta sa nu o fi vazut? (ma refer la primele 3 evident, partea a 4-a o consider doar un film de actiune cu Bruce Willis). Primele doua parti cel putin imi amintesc ca erau la mare cautare acum vreo 10 ani cand aparuse Pro Tv si le dadeau numai la momente speciale. Filmele care au desfiintat mitul politistului erou cu patratzele pe burta care da palme cu piciorul si au creat mitul eroului tip Bruce Willis.


Filme carora le-as atasa semnul ala rosu cu liniutza alba pe orizontala, ca sa nu va pierdeti timpul:

Bruno --- l-am vazut din plictiseala, si la final am ajuns la concluzia ca plictiseala a fost mai interesanta. Lui Ali G, Borat sau cum il cheama pana la urma pe actorul principal ii recomand calduros sa se lase dracu' de personaje d-astea de toata jena si sa se apuce de actorie, ca scanteie are, dar nu ii compenseaza grosolania. Nici nu cred ca are rost sa povestesc despre el, cert e ca extrem de multi melteni de pretutindeni apreciaza genul asta de umor greu de digerat, dovada incasarile uriase. Singura parte buna pe care o gasesc acestui film este ca e o satira la adresa societatii americane, precum Borat. Pe scurt, sunt unele scene unde ramai interzis de cat de retardati sunt americanii (scena castingului care se gaseste cam in orice trailer si nu merita sa rabzi tot filmul pentru ea). Ma intreb serios daca o fi fost pe bune, fiindca daca a fost pe bune, umanitatea asa cum o cunoastem este in mare pericol.

Lions for Lambs --- daca a auzit cineva de filmul asta, este productie 2007, regie Robert Redford, joaca acelasi Robert Redford, Meryl Streep si Tom Cruise. Ati zice "uau!". Ziceti degeaba. Este inca un sirop despre politica si razboi, pe scena Afganistanului, si pe tot parcursul filmului o sa aveti impresia ca vedeti un drapel american fluturand in decor si coloana sonora cu imnul de stat. Este un film care trebuie sa sensibilizeze dar ingretoseaza fiindca este putin spus exagerat. Singurul rol realist este evident cel al lui Streep. Exista trei povesti oarecum paralele, cu un singur numitor comun: cat de destept si de sacrificiu este spiritul americanului tanar de rand si cat de gresit este el pastorit de liderii politici. Booooriiiiiing.


Land of the Lost --- trebuia sa il pomenesc, desi e tot cu Will Ferrell. Acest film este o greseala. Pare scris de un copil de 10 ani. O risipa de efecte speciale. Singura data cand s-a vazut o grimasa pe fatza mea in timp ce am urmarit acest film a fost cand m-am strambat de scarba la unele scene grosolane. Pierdere de vreme.